In cadrul atelierului, copiii vor deprinde primii pași în împâslirea lânei netoarse cu acul de împâslit, învățând meșteșugul creării unui mărțișor
În tradiția populară românească, lâna împâslită este menționată încă din perioada traco-dacică. Era folosită pentru articole de îmbrăcăminte, decorațiuni, dar mai ales pentru încălțăminte.
Împâslirea lânei este o tehnică tradițională realizată cu ajutorul unor ace speciale. Tehnicile folosite dezvoltă dexteritatea, răbdarea, capacitatea de concentrare a copiilor, dar și imaginația.
„Mărţişorul este o sărbătoare inclusă în patrimoniul UNESCO din 2017, cu răspândire extinsă pentru România, Republica Moldova, Bulgaria şi Macedonia, areal corespunzător vechii lumi tracice. În tradiţia populară românească mărţişorul şi 1 Martie înseamnă începutul noului an agricol, în care ţăranul îşi pregăteşte uneltele pentru un nou ciclu agrar. În plan mitologic, la 1 martie încep zilele Babei Dochia, personaj imprevizibil, care determină nouă sau douăsprezece zile capricioase din punct de vedere meteorologic. În plan simbolic, şnurul din lână în cromatică alb – roşu al mărţişorului simbolizează anotimpurile anului grupate câte două şi restrânse la vară şi iarnă. Astfel că vara e reprezentată de culoarea albă, iar iarna de culoarea roşie. În trecutul îndepărtat, firul de lână roşie ar fi fost din lână neagră, iar asocierea alb – negru simboliza binele şi răul, care se împletesc în existenţa umană. În timp, celor două fire răsucite li s-au adăugat mici obiecte, cum ar fi bănuţii, pe care părinţii îi puneau la mâinile copiilor. Treptat, rolul de dar al mărţişorului a luat amploare, fiind dăruit de băieţi fetelor sau de către fete băieţilor, în anumite zone ale ţării. Se crede că cei care vor purta mărţişoare vor fi feriţi de boli, vor fi bogaţi şi norocoşi pe parcursul întregului an”, a transmis Sabina Horvath, muzeograf la Secţia de Etnografie.
Atelier de împâslit – confecţionat mărțișoare din lână – la Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti















